Archive for Mai, 2009

Călătoria lui Gruber, un film de Radu Gabrea

Duminică, Mai 17th, 2009
La sfârşitul proiecţiei, care atrage atenţia asupra crimelor de la Iaşi împotriva evreilor, în cel de-al doilea război mondial, Radu Gabrea urcă pe scenă şi-şi prezintă echipa. O doamnă din public (genul „untdelemn de la boonika”) cere să spună câteva cuvinte la microfon.
 
Regizorul o invită să se afirme, iar femeia, odată ajunsă la microfon, zice: Filme facem despre cum a fost cu evreii în război, dar de-atunci şi până acuma ne-au mâncat întruna...

Nu te uimeşte să vezi că acolo unde sunt o sută de români, se găseşte măcar unul să avertizeze despre pericolul jidănesc. Te suprinde o aşa reacţie după un film care, deşi vorbeşte despre pogrom, este în principal o peliculă despre năravurile autohtone.

Scenariul făcut Răzvan Rădulescu şi Alex Baciu porneşte de la un text al scriitorului şi militantului italian  Curzio Malaparte  (1898-1957). În volumul Kaputt, macaronarul care a rescris capitolul „lovituri de stat”, din teoria politică, îşi aminteşte de trecerea sa prin Moldova. În iunie 1941, mergând spre frontul din Ucraina, în calitate de corespondent al cotidianului Corriere della Sera, Malaparte (pseudonim pe care şi l-a ales pentru a fi răsturnatul etic al lui Bonaparte) s-a oprit la Iaşi tocmai în zilele în care evreii erau ba făcuţi pilaf, ba deportaţi.
Capitolul din Kaputt este dramatic, arătând o armată română hipercompetentă în curăţat evrei. Aceasta e povestea cărţii. Scenariştii se abat însă de la firul istoriei şi vin cu o satiră a birocraţei şi a vieţii de la noi. Pe alocuri, se arată şi pogromul, cu tot tragismul său, dar în cea mai mare parte, filmul ia în tărbacă neamurile proaste. Nu simţi aşadar că ai de-a face cu încă un film despre oprimarea evreilor,  ci cu unul despre apucăturile românilor.

Radu Gabrea a reuşit, pare că nu cu foarte mulţi bani, să redea atmofera celui de-al doilea război mondial. În afară de câteva elemente decupate parcă din zilele noastre – baia de la hotel –, detaliul butaforiei te duce în atmosfera dorită de regizor. Sonor, eşti „agăţat” cu piesa Vrei să ne-ntâlnim sâmbătă seara? chiar dacă în memoriile scrise ale lui Malaparte răsună doar cântecul popular Ce-ai în guşă, Mărioară, interpretat de o artistă a vremii, Chiva Piţigoi. 

Filmul place şi datorită a cel puţin doi actori, Florin Piersic jr. şi Claudiu Bleonţ. Primul joacă un Curzio Malaparte introvertit şi suferind, cum a fost creat de scenarişti – spre deosebire de cel din carte, gagicar şi sociabil – iar Bleonţ este ofiţerul român Niculescu Coca, şmecher, isteric, oportunist, descurcăreţ, o caricatură fizică a lui Hitler. Gruber este Marcel Iureş, dar călătoria nu este a sa, ci a celor din etnia sa, spre moarte, nu spre salvare, ca în Train de Vie-ul lui Radu Mihăileanu.

În ziua în care Călătoria lui Gruber a fost proiectat la Festivalul Filmului European, pe 14 mai, Radu Gabrea a început filmările la Mănuşile roşii, continuarea Cocoşului decapitat, după cum regizorul le-a mărturisit celor din sală.

  • Share/Bookmark

Stufstock nu se mai tine…

Marţi, Mai 12th, 2009
cel puţin anul ăsta şi nu în formula consacrată, cu invitaţi de afară. Se caută o idee de eveniment muzical care, cu o cheltuială mai mică, să înlocuiască manifestarea pornită în 2002. 
 
Mircea Toma spune în ultimul număr din B24 Fun că Vama va găzdui în vară festivalul de film NexT. Dacă vor fi muzici, vor fi doar trupe româneşti, iar povestea va purta un alt nume, cum ar fi "Best of Stufstock".
  • Share/Bookmark

Sergiu Nicolaescu a lansat compilația „Carol I”

Vineri, Mai 8th, 2009
În clipele în care vezi distribuția filmului Carol I – Amza Pellea, Emanoil Petruț, Colea Răutu, Silviu Stănculescu etc.- , te furnică o nedumerire pe greier: Unde am nimerit? 
 
 
Generalii Cerchez și Cernat (Mircea Albulescu și Amza Pellea), în „Pentru patrie” s-au întors să mai bată o dată la turci.
 
După aceea, ți-amintești că OTV-ul a făcut deja interviuri cu Ceaușescu, cu Elodia și cu alte spectre, deci de ce n-ar fi și filme cu dispăruți.
 
Te prinzi repede însă că este vorba despre o docu-dramă, un film documentar gândit să capete forță prin introducerea unor pasaje de film artistic.
 
Dacă partea de „document” nu spune nimic nou, pe măsură ce trece timpul, remarci copy-paste-uri din filme românești mai vechi (s-a recurs la cinci astfel de producții). Cel puțin secvențele din „Pentru Patrie” acoperă cam o cincime din „Carol I”, de ți se ia să vezi câtă bătaie încasează turcii.
 
În rest, ai impresia că Sergiu Nicolaescu a vrut să facă un film cu care românii să-l țină minte, suprapunându-și imaginea cu cea a unui mit puternic în istoria noastră, primul rege al României. 
 
Pe lângă jocul ușor afazic al regizorului, mai remarci prezența igienică a lui Răzvan Vasilescu, în rolul prim-ministrului Ion I.C.Brătianu, și pe Andreea Măcelaru Șofron (vezi ultima foto). Doamna a interpretat-o pe regina Maria, dar cu fiecare prim-plan în care apare te face să te gândești la o vițelucă și nu la  zburdalnicul suflet al suveranei României.  
 
Ion I.C.Brătianu (Răzvan Vasilescu) și Carol I (Sergiu Nicolaescu)
 

       
 
Carol I și viitoarea regină Maria (Andreea Măcelaru Șofron)
  • Share/Bookmark

O nouă meserie: avocat pentru relaţia cu presa

Vineri, Mai 8th, 2009


Urmează paşii de
mai jos când aperi un învinuit şi poţi deveni un adevărat avocat pentru relaţia cu
mass media
, o meserie nouă şi la mare căutare.
 
 
Conferinţa de presă a echipei de avocaţi ai diavolului de Teodosie. Foto: www.cugetliber.ro
 
Am construit algoritmul de mai
jos din replicile apărătorilor
(scrise in italics) lui Teodosie, arhiepiscopul Tomisului, prins cu
caşcavalu-n patrafir
. Afirmaţiile lor insultă orice creier care a găzduit măcar
abecedarul şi din ele îţi dai seama că pledoaria unui avocat apreciat astăzi nu
porneşte de la fapte, ci este asemeni Crezului: se recită când dă greul peste tine, oricare ar fi speţa gestionată.
 

  1. Negi evidenţa, chiar dacă dovezile sunt
    incontestabile. Clientul tău are antencedente de şpăgar? A fost filmat
    luând şpagă? Nicio problemă. Vei spune precum
    apărătorii Tomitanului: E un mixaj,
    sunt idei scoase din context,
    E o
    făcătură, o înscenare etc.. Filmul este un aranjament.
  2. Clientul tău trebuie să facă parte
    dintr-o breaslă ori dintr-o instituţie. Tu, avocat abia tocmit, devii şi
    detectiv şi descoperi o acţiune cu bătaie lungă care nu-l vizează doar pe
    acuzat, ci întreaga grupare profesională, instituţia pentru care lucrează
    şi chiar statul român: Unde este
    episcopul este biserica.
    Biserica
    tomitană, dar Biserica română în general este lovită.
    Este de fapt un atac la adresa
    Bisericii Ortodoxe, o biserică recunoscută oficial…Vor să lovească
    biserica prin intermediul acestor făcături… Se încearcă a se îndepărta
    de problemele reale pe care le avem în societatea de azi
    (întotdeauna
    se vor găsi oameni necăjiţi care să creadă argumentul ăsta) Lovind episcopul, lovim Biserica. Or
    biserica şi Cristos nu au nicio vină (
    sic! Dai în mine, dai în tine, dai în fabrici şi uzine)
  3. Dacă haimanaua pe care o aperi este
    într-o poziţie articulată pe tradiţie, îi pomeneşti pe marii săi înaintaşi, de parcă virtuţile s-ar moşteni birocratic: Un arhiereu, Teotin I de la Tomis, era unul dintre semnatarii
    sinodului al doilea ecumenic, sinoadele ecumenice stând azi la baza
    bisericii. Aşa se face că episcopul pe care astăzi presa încearcă oarecum
    să-l scoată în lumina publicului nu este altcineva decât urmaşul marelui
    ierarh.

  4. Arunci suspiciuni asupra
    investigatorilor
    , chiar dacă şi-au făcut treaba bine: Unde aţi mai văzut procuror să se sesizeze în şase ore de la
    apariţia articolului de presă?
  5. Vorbeşti despre misiunea presei, care
    ar trebui să laude munţii Carpaţi şi mâncatul cu furculiţa, nu să
    dezvăluie ticăloşiile, mai ales pe cele din sânul bisericii:
    Responsabilitatea presei este aceea a
    unui apostolat laic… Trebuie sa fie o logodnă între presă şi frumoasa
    biserică. Jurnaliştii trebuie să scrie frumos despre biserică.
  6. Remarci că lipsa de tact a
    ziaristului în a-i da în vileag pe şpăgari poate avea consecinţe
    neaşteptate pentru societate
    : Va fi
    un şoc spiritual pentru omul simplu de la ţară

  7. Îi ataci direct pe cei care au scos
    adevărul la iveală
    , în speţă, pe ziarişti: Autorul articolului este un biet frustrat. Dacă o făcea un gazetar
    obişnuit…, dar este făcut de un om care a bătut la porţile seminarului,
    care, mă rog, era de nota 5-6 la limba română… un om care a încercat să
    fie în această lume şi n-a reuşit. Dacă filmarea o făcea un poliţist mi se
    părea normal, dar aşa mi se pare extrem de josnic pe scară umană…Îl
    acuzăm de ipocrizie.

  8. Inventezi vicii de procedură prin
    sofisme amuţitoare: În ce măsură noi
    îl vom asimila pe IPS Teodosie pe un subiect de luare de mită câtă vreme
    el nu este funcţionar public pentru că biserica este autocefală?
    (eviţi să aminteşti că preoţii iau bani de la stat).
  9. Menţionezi că cel învinuit suferă,
    este profund afectat: Am discutat cu el numai telefonic. Este
    îndurerat că se află în această situaţie…

  10. Drajeul de pe colivă vine acum. Când
    vorbim de biserică, albul nu mai este alb căci termenii îşi pierd sensurile de dicţionar. Mistifică deci cu tupeu până şi noţiunile care ţin de simţul comun. Astfel, dacă un ierarh cere şpagă ca
    să dea o parohie, mita nu mai
    este mită, ci un dar făcut Bisericii!
             


 

Dintre cei patru avocaţi, unul în sutană şi trei în robă,
l-am remarcat pe cel mai neruşinat dintre ei, Daniel Dumitru Ionaşcu, primul din stânga, în imagine. Ne-am
întrebat de unde a răsărit panarama asta de om şi am aflat că:
 

-        Activează în baroul de infractori al lui Pompiliu Bota (aici
îi găseşti pe Genică Boerică, Florentin Scaleţchi, pe condamnatul pentru crime
la revoluţie, fostul miliţian Iosif Veverca şi pe alţi dubioşi).

-        Oamenii din satul bistriţean în care locuiesc părinţii
lui Ionaşcu se plâng că i-a înşelat pe mulţi dintre cei cu care a avut de-a
face, cu sume de bani consistente.

-        Pretinde că este nepotul lui Coşbuc, dar niciunul
dintre descendenţii poetului nu-l cunoaşte.
 

O să mai auzim de Daniel Ionaşcu deoarece impostori ca el reuşesc să se impună în spaţiul nostru public. Deja a fost primit de Naşu Radu Moraru, care tocmai s-a cerut afară din branşa ziariştilor afirmând despre excepţionala investigaţie a lui Răzvan Chiruţă şi a lui Petre Răchită: Se vede că a fost un atac uşor concertat…
 
Despre alt avocat, Paula Iacob, am aflat fără surprindere că a fost deconspirată de CNSAS drept fost colaborator al Securităţii. Mătrăguna (a doua din foto) a răspuns, bineînţeles, că este o conspiraţie la mijloc, că cineva îi vrea răul tocmai acum când îl apără pe neprihănitul Teodosie hau hau hau…

  • Share/Bookmark

Demisia lui Andrei Pleşu

Duminică, Mai 3rd, 2009

Eseistul explică cum a renunţat la conducerea Ministerului Culturii, într-o discuţie cu Adriana Săftoiu, în primul număr al revistei Political Woman:

 
Ca fapt de istorie măruntă şi fără
alte comentarii, Andrei Pleşu vorbea, în săptămânalul Tinerama din ianuarie `91,
despre prima sa retragere din guvern,
pe 28 decembrie 1990, asupra căreia a revenit. Restul textului, aici.

  • Share/Bookmark
Weblog

Toate drepturile rezervate Weblog.ro

Parerea ta conteaza

Echipa Weblog.ro e alaturi de tine! Da-ne un semn!

  • Vrei sa iti faci cont pe www.weblog.ro si intampini dificultati?

  • Ai intrebari legate de folosirea site-ului?

  • Doresti sa ne comunici comportamentele abuzive ale unor membri?

  • Vrei sa faci comentarii sau sa ne dai anumite sugestii?

P A R E R E A T A